marți, 14 aprilie 2009

Prietenii îi vreau în jurul meu!

Dupa opt ore cat zece te bucuri de raze pe obraji iesind pe poarta fabricii şi îţi dai seama că în ultimele două săptămâni ai schimbat pulovăru' de lână pe cămaşa de bumbac cu mânecă scurtă, claparii pe mocasini, gogneaua pe ridichi de Apahida şi gluhvainu pe halbe de zero patru. Halbe de trei lei optzeci cu sare pe margine, patru mici cu o roabă de muştar.

Aşa începe fieşce primăvară cu prieteni alături care-mai-de-care dornici să dea o bere pe prima terasă deschisă. Ăsta-i anotimpul deschiderii către oameni, în care ne aducem aminte de colegii de facultate şi chiar de liceu, perioada în care irigăm pişoarele teraselor cât în celelalte trei anotimuri la un loc... perioada statistică a micilor şi-un şniţel de pui pentru fete.

Trec seara la opt pe lângă baraca şi văd prin geamurile mari adunături de oameni resemnaţi şi trişti. N-am văzut nici un cuplu zâmbitor, nici un flirt nevinovat; decât doi "şarpei" cu ceafă groasă de-o sută treizeci de kile care plăteau o butelie scumpă unor liceence de şaişpe ani dornice de be-am-veu contra unui sex oral mult visat - luat pe lizing. Restul, comesenii plictisiti de pretul mare al macaroanelor cu permegiano... nu, scuze! Plictisiţi de preţul exorbitant al timpului lor liber, îngroziţi de lipsa cronică a unui apel de la un prieten, blazaţi şi conştienţi că teancu de mastărcarduri au îndepărtat nepreţuiţi. Oameni.

Iar din staţia de troleu
se-aud voci înmuiate de bere şi soare: salut bă Friţ, hai la maimuţa la terasă că nu te-am văzut de două săptămâni!... Da mă, s-a deschis... hai că poate vine şi Zed că doar îi joi... bineee, te-aştept, da nu te trage pe cur!

Un comentariu:

Anonim spunea...

bre asta-i una din deleted scenes din Deer Hunter, bag sama