Adică chelnerul care tră să te pupe şi-n cur, că nah, eşti client...
Şi azi vorbeam cu Zed şi îi spuneam ce m-am enervat cu nervii din cauza copiilor care servesc în CHIOS aka Terasa de la Casino sau din parc, de lângă stadion sau cum o mai ştiţi voi.
Păi să vă zic cum de m-am crizat. Ajungem trei oameni pe la 5 jumate. Meniurile jegoase şi manjite miroseau de se întorcea stomacul ca şi cuva maşini de spălat. După ce schimbăm masa, că mirosea toată ca dracu, ajungem în zona crepusculară, adică într-o zonă unde nu ne servea nimeni. Merg la bar să cumpăr cu banii în mână şi îmi zice unu că aparţin de celălalt bar. Buuuuun. La celălalt bar, doi băieţi povesteau probabil despre multele femei care i-au refuzat în viaţa lor scurtă şi plină de complexe, fără să se deranjeze, dă-i drecu de proşti să astepte. După vo 30 de minute de când ajunsesem îmi apare halba în faţă. Prin sarea din farfurie, pe care o cer de obicei la bere, vad multe puncte mici si galbene. Întreb: Ce-i asta? Cartofi pai, vegeta? Răspuns: Probabil ca vegeta. Vreţi să vă aduc alta? ... După prima halbă, probleme. Nu mai avem halbe goale. Nici o problemă, trecem pe sticlă. Tot juma de oră dura. Comandăm căte două de persoană. Tot juma de oră. Vine o fată langă noi şi vrea un suc. Aţi ghicit! Juma de oră. Comandăm mici - erau reci, dar a durat juma de oră.
De-asta fac io cu nervii în Chios şi îi dau 10 mii bacşiş la consumaţie de un milion jumate. Dar e terasă, aer, formaţie şi atmosferă plăcută.
Aşadar: probabil că suntem nişte inadaptaţi şi aşa îi normal, să astepţi după chelner. Doar de-aia îi zice waiter... adică aşteptăreţ.
Şi azi vorbeam cu Zed şi îi spuneam ce m-am enervat cu nervii din cauza copiilor care servesc în CHIOS aka Terasa de la Casino sau din parc, de lângă stadion sau cum o mai ştiţi voi.
Păi să vă zic cum de m-am crizat. Ajungem trei oameni pe la 5 jumate. Meniurile jegoase şi manjite miroseau de se întorcea stomacul ca şi cuva maşini de spălat. După ce schimbăm masa, că mirosea toată ca dracu, ajungem în zona crepusculară, adică într-o zonă unde nu ne servea nimeni. Merg la bar să cumpăr cu banii în mână şi îmi zice unu că aparţin de celălalt bar. Buuuuun. La celălalt bar, doi băieţi povesteau probabil despre multele femei care i-au refuzat în viaţa lor scurtă şi plină de complexe, fără să se deranjeze, dă-i drecu de proşti să astepte. După vo 30 de minute de când ajunsesem îmi apare halba în faţă. Prin sarea din farfurie, pe care o cer de obicei la bere, vad multe puncte mici si galbene. Întreb: Ce-i asta? Cartofi pai, vegeta? Răspuns: Probabil ca vegeta. Vreţi să vă aduc alta? ... După prima halbă, probleme. Nu mai avem halbe goale. Nici o problemă, trecem pe sticlă. Tot juma de oră dura. Comandăm căte două de persoană. Tot juma de oră. Vine o fată langă noi şi vrea un suc. Aţi ghicit! Juma de oră. Comandăm mici - erau reci, dar a durat juma de oră.
De-asta fac io cu nervii în Chios şi îi dau 10 mii bacşiş la consumaţie de un milion jumate. Dar e terasă, aer, formaţie şi atmosferă plăcută.
Aşadar: probabil că suntem nişte inadaptaţi şi aşa îi normal, să astepţi după chelner. Doar de-aia îi zice waiter... adică aşteptăreţ.
Un comentariu:
problema-i de la centru.. ca intotdeauna cand angajatii nu-si fac treaba (de ce sunt in firma angajati care nu-si fac treaba?).
probabil li se rupe de vanzari cu cazinoul in spate - clientul nostru stapanul nostru se aplica prin cazinou, terasa-i pe pilot automat, nu castiga waiterii din vanzari si deci nu au nici un interes.
de-aia si mesajul lor catre client li-e scrisa pe frunte cu fonturi de 80: "baaaa.. voi astia de pe terasa.."
Trimiteți un comentariu